Dinamo a invins si de data aceasta pe teren propriu o echipa care are in palmares in sezonul acesta victorii cu spurkkatii si aviarii, si egal cu CFR Cluj. Teoretic acest meci intra in categoria "meciurilor grele", problema e insa ca Otelul este o echipa puternica, doar pe teren propriu insa, o conditie de care nu poate scapa, dupa cum vedem, prea usor. Inclinam deci sa ii dam dreptate oficialului galatean care inainte de meci declara ca pentru ei misiunea in Groapa e una usoara pentru ca n-au ce pierde, intr-adevar singurii care aveau ceva de pierdut am fi fost noi. Torje insa a vrut altfel si sutul lui inspirat a gasit plasa portii aparate foarte bine de Kolev si astfel inca trei puncte au intrat in zestrea noastra inainte de meciul cu spurkkatii, datatoare de ceva liniste in tabara noastra.Nu-i mai putin adevarat ca jocul echipei noastre ne-a dat putin de gandit, mai ales in prima repriza. Desi formula de inceput a fost buna, tinand cont de toate accidentarile nefericite din ultima vreme, ea nu a mers prea bine, Cristea, in rol de coordonator de joc, nu a dat randamentul scontat, poate ca intr-un fel normal dupa ce a fost zapacit pe toate partile posibile la mijlocul terenului pana acum. Torje a fost OK pe dreapta iar Mitea catastrofal pe stanga, cum era de asteptat. O revelatie pozitiva insa a reprezentat-o Ropotan, care a jucat mai concentrat si a reusit chiar suturi periculoase de la distanta, chiar daca ele nu s-au materializat pe tabela. Otelarii au inceput mai timorat dar apoi si-au dat drumul la joc reusind in prima repriza chiar sa aibe ocazii destul de clare de a marca, ratate cu o seninatate incredibila, spre usurarea noastra, evident. Apararea noastra a fost la post de multe ori insa se vedea ca nu au un sprijin mai mare de la linia de mijloc, drept consecinta si ocaziile galatenilor. Norocul nostru insa s-a numit si de data aceasta Bogdan Lobont, ale carui interventii au fost extrem de binevenite, fara ele am fi contemplat un minim 0-2 la pauza de nu ne vedeam.Repriza a doua a adus schimbari in joc, Bostina a fost introdus in locul inutilului Mitea, mutat pe centru, iar Cristea pe stanga. Dinamo a inceput sa se apropie periculos de poarta lui Kolev si a reusit deschiderea scorului dupa cateva bune ocazii ratate inainte. Torje a inscris cu un sut frumos din careu, lateral, la coltul lung, pe care portarul oaspete nu a reusit sa-l opreasca, in ciuda eforturilor sale. Otelul s-a cam rupt dupa gol, Dinamo a devenit mai relaxata, ne-am permis si ratari apoi prin Danciulescu si Miranda, pentru ca in min 80 sa ne pomenim ca arbitrul acorda (destul de usor dupa parerea mea) un penalty pentru galateni. Norocul din nou ne-a suras, penaltyul este ratat (sut in balarii peste poarta) asa ca pana la urma obtinem victoria de care aveam nevoie si revenirea pe primul loc unde Urziceniul se instalase cu o ora inainte.Toate ca toate dar mai e mult pana departe, cam asa se rezuma situatia noastra in momentul de fata. Urmeaza un meci destul de greu cu Steaua etapa viitoare, apoi o deplasare la Urziceni, unde pozitia de lider de acum poate fi serios amenintata. Intr-un fel sau altul antrenorul Rednic trebuie sa mobilizeze fortele care i-au mai ramas la dispozitie pentru castigarea acestor doua meciuri cruciale. Daca vom reusi e bine, daca nu cred ca ne putem deja gandi la scandalurile care se vor declansa in lojele stadionului, acolo unde guralivii actionari (se stiu ei care) abia asteapta sa mai iasa la rampa cu declaratiile lor care mai de care "neconventionale".
